Blogul Parlamentarilor Galateni

Senatorul PNL Paul ICHIM: Consecvenţa nu înseamnă neapărat competenţă, după cum raţionalizarea nu înseamnă reformă

In Paul Ichim, PNL, Senat on 16 septembrie 2010 at 8:43

PREAMBUL

UDMR doreşte subordonarea Casei de Asigurări de Sănătate ministerului de resort Bucureşti. Marko Bela: „Avem intenţia de a propune şi de a duce până la capăt un alt statut pentru Casa de Asigurări de Sănătate şi subordonarea Casei de Sănătate Ministerului Sănătăţii, fiindcă suntem într-o situaţie bicefală, dacă vreţi, foarte bizară, când Ministerul Sănătăţii are răspunderea pentru politica în domeniul sănătăţii şi alţii au posibilitatea de a stabili bugetul. Trebuie să construim un sistem mult mai consecvent în acest sens”.

„În actuala perioadă, când avem acest Guvern, în domeniul sănătăţii deja s-a luat cea mai importantă măsură de reformă: descentralizarea spitalelor şi transferul lor şi avem o viziune foarte clară în legătură cu direcţia spre care trebuie să mergem”, a completat Marko Bela.

Pe unele canale media, de către unii analişti cu o aşa numită specializare în domeniul sanitar, este vehiculată oportunitatea desfiinţării Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cel puţin din perspectiva unor cheltuieli de funcţionare de aproximativ 5% din bugetul asigurărilor de sănătate.

Din câte ştiu, în bugetul asigurărilor de sănătate, cheltuielile de funcţionare se ridică la aproximativ 3%, teoretic, iar ca practic să se depăşească 1,5%.

Din punct de vedere logic CNAS a fost organizată pe o anumită structură cu departamente pe o anumită funcţionalitate, care nu poate fi preluată de personalul Ministerului Sănătăţii.

Ministerul ar putea prelua în acest sens întreaga structură – patrimoniu şi personalul – aşa încât nu înţeleg de unde s-ar face economie.

Motivaţia propunerii de desfiinţare a CNAS, din punctul nostru de vedere, ar fi următoarea:

  1. 1. Lipsa obiectului activităţii Ministerului Sănătăţii;

–         Transmiterea reţelei de spitale către autorităţile administraţiei locale şi judeţene;

–         Transmiterea (prin Legea nr. 95/2006) către autorităţile de sănătate publică judeţene a atribuţiilor de aplicare a politicii şi a programelor naţionale de sănătate publică pe plan local, precum şi identificarea problemelor locale prioritare şi elaborarea şi implementarea acţiunilor locale de săbătate publică;

–         Împuternicirea institutelor/centrelor naţionale şi/sau regionale prevăzute la art. 13 şi 14 din Legea nr. 95/2006, să îndeplinească următoarele atribuţii:

a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de sanatate publica, in functie de domeniul lor de competenta;

b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor din domeniul lor de competenta;

c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate publica, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice;

e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara;

f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;

g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de sanatate publica;

h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a serviciilor si programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate;

i) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al managementului sanitar;

k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica;

l) asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

Activitatea de inspecţie sanitară de stat este organizată în cadrul direcţiilor de sănătate publică.

Toate activităţile care au corespondent în activitatea direcţiilor de sănătate publică sunt “coordonate” de direcţii de specialitate din ministerul sănătăţii, direcţii a căror activitate, în cel mai bun caz dacă există, se suprapune peste cea adirecţiilor de sănătate.

Practic, aceste direcţii, fac oficiul de culegere a informaţiilor de la direcţiile de sănătate publică.

Lipsa unei evaluări corecte, reale şi imparţiale a urmărilor împărţirii atribuţiilor ministerului , a descentralizării sistemului sanitar naţional a condus practic la lipsirea funcţionarilor ministerului sănătăţii de obiectul muncii. Nu este moral să se menţină o structură ministerială numai pentru simplu fapt că ţine de tradiţie, pentru că aşa au alte naţiuni,etc.  Este posibil ca personalul ministerial raportat la volumul de muncă, la atribuţiile şi responsabilităţile ministerelor sănătăţii din alte ţări să fie de aşa natură încât să răspundă cerinţelor şi normelor de securitate a sănătăţii naţionale.

Asigurările sociale de sănătate reprezintă un sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei a căror obiecte se realizează pe baza următoarelor principii:

a) alegerea libera de catre asigurati a casei de asigurari;

b) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor;

c) alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru;

d) descentralizarea si autonomia in conducere si administrare;

e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

g) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat;

h) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate;

i) libera concurenta intre furnizorii care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate.

Vă rugăm să observaţi că principiile în activitatea desfăşurată, a celor două instituţii:

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate  nu au alt numitor comun decât  ocrotirea sănătăţii, fiecare dintre ele cu mijloace proprii, mijloace care nu pot fi amestecate.

De altfel, art. 208 (7) din Legea nr. 95/2006 precizează: “ Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate nationala in domeniul sanatatii, exercita controlul asupra sistemului de asigurari sociale de sanatate, din punct de vedere al aplicarii politicilor de sanatate aprobate de Guvernul Romaniei” pe când casele de asigurări de sănătate asigură plata furnizorilor de servicii medicale şi  controlează modul în care aceştia respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate.

  1. 2. Considerente politice

În cadrul coaliţiei, UDMR a obţinut conducerea Ministerului Sănătăţii.

Prin includerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în cadrul Ministerului Sănătăţii, ministrul sănătăţii va face presiuni pentru modificarea conducerii Casei Naţionale şi a caselor de asigurări de sănătate judeţene cu persoane membre ale UDMR.

Considerente pentru care nu poate fi primită propunerea de includere a CNAS în cadrul Ministerului Sănătăţii :

–         legea care reglementează constituirea şi funcţionarea celor două instituţii este o lege organică, iar pentru modificarea acesteia este nevoie de votul majorităţii parlamentare;

–         actuala lege permite Ministerului Sănătăţii, prin institutele naţionale sau regionale şi prin direcţiile de sănătate să coordoneze întreaga activitate sanitară;

–         fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond anexat bugetului naţional pentru considerentul realizării bugetului consolidat al statului ;

–         prin trecerea CNAS în componenţa Ministerului Sănătăţii, bugetul CNAS devine secundar, sau terţiar, după caz;

–         este o chestiune de principiu ca persoana juridică care alocă fondul, să nu fie aceeaşi cu persoana juridică care cheltuieşte banul public şi  cu cea care controlează cheltuirea acestuia;

–         faţă de atribuţiile actuale ale Ministerului Sănătăţii, acesta ar trebui restructurat în funcţie de activităţile care le prestează în nume propriu şi nu ca instituţie transformată în colector de date din teritoriu;

–         aşa cum  Ministerul Finanţelor transmite valorile bugetului către administraţiile financiare judeţene, tot aşa ar fi oportun ca acelaşi minister să transmită direct către CNAS şi/sau caselor de sănătate ,  bugetul asigurărilor de sănătate, având ca sumă orientativă , suma solicitată de direcţiile de sănătate publică, ca instituţie  care cunoaşte exact nevoile din teritoriu. Oportunitatea are în vedere reducerea circuitului documentelor şi finanţelor între instituţiile administraţiei centrale ale statului, având în vedere că Ministerul Finanţelor colectează contribuţia la FNUASS  de la cea mai mare parte din persoanele juridice şi că CNAS colecteză contribuţia de la persoanele fizice autorizate şi de la persoanele fizice.

În acest fel, Ministerul Sănătăţii ar avea în competenţă doar asigurarea ocrotirii sănătăţii populaţiei, rezervând pentru această activitate un număr substanţial redus de specialişti competenţi, celelate aspecte ale derulării activităţii de contractare şi de plată a serviciilor rămânând în sarcina CNAS.

Din analiza experţilor Băncii Mondiale, preluată în materialul: „STRATEGIA NAŢIONALĂ  DE RAŢIONALIZARE A SPITALELOR”, aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, aflăm că: „România a moştenit după 1990 un sistem de sănătate publică finanţat de stat, de tip Semashko, în care procesul decizional era complet centralizat, fără nicio separare între beneficiar şi prestator. În ciuda numeroaselor eforturi de reforma, evoluţiile au fost lente. În interiorul sistemului de sănătate autoritatea centrală, Ministerul Sănătăţii (MS), are multe atribuţii în ceea ce priveşte deciziile locale, în detrimentul aprofundării unor zone esenţiale pentru funcţionarea eficientă a sistemului de sănătate. Se apreciază ca realizarea cea mai clară a reformei a fost implementarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la finele anilor ’90, care avea ca scop înfiinţarea, clarificarea şi întărirea responsabilităţii principalului cumpărător de servicii de sănătate – Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), prin alegerea directă la nivel local a structurilor de conducere, aşa cum a fost prevăzut în proiectul legislativ iniţial; pe această bază structurile locale ar fi avut şi legitimitate şi responsabilitate directă în faţa populaţiei, beneficiind şi de o largă autonomie în colectarea şi gestionarea fondurilor de asigurări de sănătate. Aceast model nu a fost însă acceptat politic şi, ulterior aprobării în Parlament, legea a fost modificată semnificativ, ajungându-se şi la nivelul CNAS la un sistem centralizat, controlat practic de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, cu un grad redus de autonomie şi cu neclarităţi şi suprapuneri de roluri cu alte instituţii” – pentru referinţe exacte vă rugăm citiţi documentul aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la pagina de legislaţie, secţiunea Transparenţă decizională.

Concluzia: Rugăm decidenţii din domeniul medical să aprofundeze titlul declaraţiei cu definiţiile din DEX.

Pentru a nu se obosi, anexăm următoarele definiţii:

REFÓRMĂ, reforme, s. f. 1. Transformare politică, economică, socială, culturală, cu caracter limitat sau de structură, a unei stări de lucruri, pentru a obține o ameliorare sau un progres

RAȚIONALIZÁ, raționalizez, vb. I. Tranz. 1. A organiza o activitate după norme și principii raționale (3). 2. A supune anumite produse (de primă necesitate) unui consum dirijat, conform unor norme stabilite dinainte … CONFORM PRINCIPIULUI DESCENTRALIZARII?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: