In conditiile in care salariul minim pe economie a fost in 2011 de 670 de lei, deputatii galateni au primit diurne minime de 75 de euro pe zi pentru participarea la diferite actiuni internationale, actiuni pentru care li s-au platit transportul, masa si cazarea de peste 230.000 de lei (adica 2,3 miliarde de lei vechi). Ca un ordin de marime, suma chetuita cu deplasarile deputatilor galateni se ridica la aproximativ 350 de salarii minime pe economie platite in 2011.

De remarcat este faptul ca, potrivit datelor de publicate pe site-ul Camerei Deputatilor, informatiile financiare au fost facute pana in luna octombrie 2011 inclusiv, multe dintre deplasari neavand publicate informarile ce trebuiau depuse de participantii la diferitele actiuni externe.

Trecand in revista lista deputatilor care au folosit Camera Deputatilor drept agentie de turism, remarcam ca cei mai plimbareti deputati sunt cei ai Opozitiei, semn ca cei ai Puterii nu au avut timp de vizite, fiind ocupati cu lucrul in camera inferioara a Parlamentului.

Locul I

V. P. Dobre – deputat PNL

6 deplasari in perioada ianuarie – octombrie 2011

Numar total zile de deplasare: 30 zile (o luna)

Tari vizitate: China, Austria, Germania, Serbia, Suedia si Croatia

Total cheltuieli: 147.846 lei (adica 1,4 miliarde de lei vechi sau 220 salarii minime) – suma reprezinta totalul cheltuielilor pentru toti membrii delegatiilor la care a participat deputatul

Locul II

Florin Paslaru – deputat PSD

2 deplasari in perioada ianuarie – octombrie 2011

Tari vizitate: Franta si Ucraina

Numar total zile de deplasare: 9 zile

Total cheltuieli: 28.666 lei (adica peste 280 de milioane de lei vechi sau 42 de salarii minime) – suma reprezinta totalul cheltuielilor pentru toti membrii delegatiilor la care a participat deputatul

Locul III

Carmen Axenia – deputat PD-L

1 deplasare in perioada ianuarie – octombrie 2011

Tara vizitata: Panama

Numar total zile de deplasare: 8,5 zile

Total cheltuieli: 48.292 lei (adica peste 480 de milioane de lei vechi sau 72 de salarii minime) – suma reprezinta totalul cheltuielilor pentru toti membrii delegatiilor la care a participat deputata

Locul IV

Viorel Stefan – deputat PSD

1 deplasare in perioada ianuarie – octombrie 2011

Tara vizitata: Austria

Numar total zile de deplasare: 3 zile

Total cheltuieli: 7.689 lei (adica peste 76 de milioane de lei vechi sau 11 de salarii minime) – suma reprezinta totalul cheltuielilor pentru toti membrii delegatiilor la care a participat deputatul

Camera Deputatilor

1. Carmen Axenie – deputat PD-L
Luari de cuvant – 38
Declaratii politice – 20
Initiative legislative – 48
Intrebari si interpelari – 18

2. Mihail Boldea – deputat UNPR
Luari de cuvant – 23
Declaratii politice – 14
Initiative legislative – 49
Intrebari si interpelari – 46

3. Bogdan Ciuca – deputat PC
Luari de cuvant – 221
Declaratii politice – 215
Initiative legislative – 61
Intrebari si interpelari – 1080
Motiuni semnate – 12

4. Victor Paul Dobre – deputat PNL
Luari de cuvant – 194
Declaratii politice – 24
Initiative legislative – 35
Intrebari si interpelari – 23
Motiuni semnate – 20

5. Dan Nica – deputat PSD
Luari de cuvant – 2
Declaratii politice – 0
Initiative legislative – 7
Intrebari si interpelari – 0
Motiuni semnate – 10

6. Florin Paslaru – deputat PSD
Luari de cuvant – 425
Declaratii politice – 410
Initiative legislative – 41
Intrebari si interpelari – 2005
Motiuni semnate – 11

7. Lucretia Rosca – deputat PSD
Luari de cuvant – 20
Declaratii politice – 15
Initiative legislative – 24
Intrebari si interpelari – 9
Motiuni semnate – 11

8. Viorel Stefan – deputat PSD
Luari de cuvant – 48
Declaratii politice – 0
Initiative legislative – 13
Intrebari si interpelari – 1
Motiuni semnate – 10

9. Mircea Toader – deputat PD-L
Luari de cuvant – 439
Declaratii politice – 1
Initiative legislative – 39
Intrebari si interpelari – 0

Senat

1. Laurentiu Chirvasuta – senator UNPR
Luari de cuvant – 10
Declaratii politice – 8
Initiative legislative – 17
Intrebari si interpelari – 39

2. Paul Ichim – senator PNL
Luari de cuvant – 104
Declaratii politice – 40
Initiative legislative – 47
Intrebari si interpelari – 86
Motiuni semnate – 15

3. Marius Necula – senator PD-L
Luari de cuvant – 174
Declaratii politice – 20
Initiative legislative – 29
Intrebari si interpelari – 5

4. Gheorghe Saghian – senator PSD
Luari de cuvant – 8
Declaratii politice – 3
Initiative legislative – 34
Intrebari si interpelari – 14
Motiuni semnate – 9

“Stim cu toti ca nu este moral si nici justificat economic si financiar ca Guvernul sa aplice principiul subventionarii tututor persoanelor, indiferent de venituri, asigurând pâna la 45 la suta din cheltuielile cu combustibilul ale producatorilor de energie termica, existând astazi diferente semnificative la pretul de facturare la populatie între o calitate si alta”, a spus el.

El a aratat ca motiunea depusa de senatorii USL “pacatuieste” prin doua erori capitale.

“Prima o reprezinta politizarea excesiva, populista, nefundamentata din punct de vedere al necesitatilor impuse de realitatile societatii de astazi si a doua eroare este data de lipsa oferirii unor solutii coerente, viabile, a unei strategii fundamentate pe datele actuale ale termiei românesti”, a opinat democrat-liberalul.

Plenul Senatului dezbate motiunea simpla cu tema “Caldura care îngheata România: regimul Basescu-Boc”, semnata de un numar de 57 de senatori USL.

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a luat în discuţie la ultima sa şedinţă proiectul de lege care prevede înfiinţarea Centrelor Medicale Multifuncţionale. Prin adoptarea acestui proiect se are în vedere eficientizarea activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu mai există unităţi sanitare publice cu paturi.

Senatorul PNL, dr. Paul Ichim, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României a susţinut că „înfiinţarea acestor centre medicale multifuncţionale reprezintă o alternativă pentru zonele în care s-au desfiinţat spitalele rurale”.

„În principiu, membrii PNL din Comisia de Sănătate şi-au dat avizul favorabil înţelegând că există anumite situaţii particulare care ar avea soluţionare, ele suprapunându-se unor unităţi sanitare care probabil nu ar fi trebuit închise. În această logică am considerat că măcar s-ar găsi o soluţie pentru aceste zone rămase fără spitale. Ne referim aici la unităţi sanitare care erau departe de capitala de reşedinţă de judeţ sau de un alt municipiu, care aveau dotare tehnică şi resurse umane suficiente cât să acopere serviciile medicale de bază”, a precizat senatorul Paul Ichim.

Iniţiativa a primit aviz favorabil şi deoarece secretarul de stat Cezar Irimie, din cadrul Ministerului Sănătăţii a explicat că măsura reprezintă doar o posibilitate, din multe altele, în care se poate organiza asistenţa medicală în fostele unităţi sanitare. Mai explicit, autorităţile locale, având în administrare respectivul patrimoniu – imobil şi dotarea respectivă – pot organiza cabinete medicale de specialitate sub formă de închiriere, mai ales că în anumite zone există suficiente

solicitări. Autorităţile locale pot constitui diverse forme de organizare inclusiv în parteneriat public-privat. Tot din discuţiile din comisie au reieşit unele probleme care vor apare în teritoriu privind punerea în aplicare a respectivului act normativ. Patrimoniul unităţilor medicale multifuncţionale va trebui dat în administrare către o altă autoritate administrativ teritorială care patronează spitalul judeţean sau municipal sub al cărei tutelă juridică vor intra respectivele centre.

„La un buget al Sănătăţii care reprezintă subfinanţarea cronică a sistemului sanitar, nu ştim dacă spitalele judeţene sau municipale, care abia se descurcă financiar, în majoritatea zonelor existând deja datorii foarte mari, vor avea resurse să menţină viabile şi aceste centre multifuncţionale. La acestea se adaugă şi faptul că previziunea implicării financiare a autorităţii publice locale este îndoielnică din cauza austerităţii financiar-bugetare. Lipsa de personal de specialitate existentă în unităţile sanitare mari nu permite dislocarea unui personal în locaţii excentrice, destabilizând activitatea

chiar în unitatea de bază. Posturile în sistemul sanitar sunt de o vreme bună ca şi blocate astfel încât problema resursei umane nu-şi găseşte soluţionare pe termen scurt”, a concluzionat senatorul PNL, Paul Ichim.

La finalul dezbaterilor reprezentantul MS a fost rugat ca ministerul să facă toate demersurile pentru a informa autorităţile publice locale care au avut astfel de unităţi asupra tuturor posibilităţilor organizatorice legal existente privind spaţiile medicale aflate în administrare şi care pot fi transformate, eventual, în centre medicale multifuncţionale.

Camera superioară a parlamentului va dezbate în plen proiectul de lege care a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru sănătate publică, proiect care preconizează modificarea reglementărilor cuprinse în O.G. 70/2002, privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, în sensul că, se pot înfiinţa, la propunerea autorităţilor publice care deţin managerul spitalicesc, centre medicale multifuncţionale, ca unităţi fără personalitate  juridică, în structura spitalelor judeţene sau municipale.

Potrivit actului aflat în dezbatere parlamentară, la nivelul centrelor medicale multifuncţionale se pot acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu sau servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective. Centrele de sănătate multifuncţionale vor putea avea în structură cabinete de specialitate, între 5 şi 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire urgenţe şi laborator de analize medicale şi laborator de radiologie şi imagistică.

Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerințele Legii nr. 176/2010 în ceea ce privește informarea persoanelor evaluate, domnul NECHITA AUREL fiind informat, prin adresa nr. 90395/G/I.I./14.12.2010 (confirmare de primire la data de 23.12.2010), despre declanșarea activității de evaluare, precum și cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Prin adresa nr. 55285/G/l.l./06.05.2011 (confirmare de primire la data de 12.05.2011), domnul NECHITA Aurel a fost înștiințat despre faptul că au fost identificate elemente în sensul existenței stării de incompatibilitate.

În urma evaluărilor demarate la data de 16.11.2010, cu privire la posibila încălcare de către domnul NECHITA Aurel a dispozițiilor legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor, s-au constatat următoarele:

1. domnul NECHITA Aurel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 12.05.2005 – 19.12.2008, deoarece a deținut simultat calitatea de Deputat în Parlamentul României şi cea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 81 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
2. domnul NECHITA Aurel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 10.01.2009 – 02.10.2009, deoarece a deținut simultat calitatea de Secretar de Stat la Ministerul Sănătăţii şi cea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 84, alin. (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

În perioada 17.12.2004 – 19.12.2008, domnul NECHITA Aurel a deținut calitatea de Deputat în Parlamentul României.

Începând cu data de 07.02.2008, domnul NECHITA Aurel deține calitatea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi.

De asemenea, domnul NECHITA Aurel a încasat, începând cu anul 2005, indemnizație de conducere, fiind împuternicit de către Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi să conducă Decanatul, conform procesului-verbal al şedinţei Biroului de Senat din data de 12.05.2005.

În perioada 10.01.2009 – 02.01.2010, domnul NECHITA Aurel a deținut calitatea de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății.

Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, deoarece, conform art. 81, alin. (1) și (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: „calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului”, „prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege (…) funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice”.

De asemenea, conform art. 84, alin. (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, „funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate”.

Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate.

Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE

Senatorul liberal Paul Ichim a adresat o întrebare ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, prin care vrea să afle dacă la nivelul ministerului s-a luat în calcul şi demararea unui program de construirea a unor bazine de înot în cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport.

Principalul argument adus în susţinerea întrebării adresată ministrului Elena Udrea a fost acela referitor la programul destinat construcţiei de bazine pentru elevi, care însă nu face referire şi la unităţile de învăţământ superior care au nevoie de astfel de baze sportive.

„În principal, în facultăţile de educaţie fizică şi sport sunt pregătiţi viitorii profesori, dar există şi specializări, precum kinetoterapia care folosesc bazinul de înot drept bază didactică şi ulterior de tratament”, a precizat senatorul PNL, Paul Ichim.

Acesta propune Ministerului Dezvoltării demararea unui proiect pilot, fie el şi în parteneriat public-privat, la Galaţi, în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos”, pentru construirea uni astfel de bazin.

Senatorul Paul Ichim este de părere că prin construirea bazinului de înot se pot satisface atât nevoia unei baze didactice corespunzătoare sudenţilor, dar şi nevoia viitorilor kinetoterapeuţi de a exersa procedurile specifice recuperării pacienţilor care au nevoie de exerciţii specifice reabilitării motrice.

„Aderând la ideea promovată de Ministerul Dezvoltării şi fiind un susţinător al sportului, ca mijloc de întreţinere a sănătăţii dar şi de promovare a României în afara ţării, vă rog doamnă ministru să-mi precizaţi dacă aţi luat în considerare construirea de bazine de înot şi în universităţile care au facultăţi de educaţie fizică şi sport? Menţionez că, în aceste facultăţi cu specific sportiv se şcolesc viitorii profesori de educaţie fizică, dar există şi specializări, precum kinetoterapia, care au ca mijloc didactic şi bazinele de înot, folosite mai apoi în tratamentul diverselor afecţiuni. Ţinând cont de aceste aspecte, vă rog să-mi precizaţi dacă aveţi în vedere construcţia de astfel de bazine în aceste universităţi, folosind chiar şi parteneriatul public-privat şi vă propun, ca un proiect pilot să-l demaraţi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi”, se arată în întrebarea depusă astăzi în plenul Senatului de senatorul PNL, Paul Ichim.