Dr. Paul Ichim, senator PNL: „Înfiinţarea centrelor medicale multifuncţionale ar putea fi o alternativă pentru zonele în care s-au desfiinţat spitalele rurale”

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a luat în discuţie la ultima sa şedinţă proiectul de lege care prevede înfiinţarea Centrelor Medicale Multifuncţionale. Prin adoptarea acestui proiect se are în vedere eficientizarea activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu mai există unităţi sanitare publice cu paturi.

Senatorul PNL, dr. Paul Ichim, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României a susţinut că „înfiinţarea acestor centre medicale multifuncţionale reprezintă o alternativă pentru zonele în care s-au desfiinţat spitalele rurale”.

„În principiu, membrii PNL din Comisia de Sănătate şi-au dat avizul favorabil înţelegând că există anumite situaţii particulare care ar avea soluţionare, ele suprapunându-se unor unităţi sanitare care probabil nu ar fi trebuit închise. În această logică am considerat că măcar s-ar găsi o soluţie pentru aceste zone rămase fără spitale. Ne referim aici la unităţi sanitare care erau departe de capitala de reşedinţă de judeţ sau de un alt municipiu, care aveau dotare tehnică şi resurse umane suficiente cât să acopere serviciile medicale de bază”, a precizat senatorul Paul Ichim.

Iniţiativa a primit aviz favorabil şi deoarece secretarul de stat Cezar Irimie, din cadrul Ministerului Sănătăţii a explicat că măsura reprezintă doar o posibilitate, din multe altele, în care se poate organiza asistenţa medicală în fostele unităţi sanitare. Mai explicit, autorităţile locale, având în administrare respectivul patrimoniu – imobil şi dotarea respectivă – pot organiza cabinete medicale de specialitate sub formă de închiriere, mai ales că în anumite zone există suficiente

solicitări. Autorităţile locale pot constitui diverse forme de organizare inclusiv în parteneriat public-privat. Tot din discuţiile din comisie au reieşit unele probleme care vor apare în teritoriu privind punerea în aplicare a respectivului act normativ. Patrimoniul unităţilor medicale multifuncţionale va trebui dat în administrare către o altă autoritate administrativ teritorială care patronează spitalul judeţean sau municipal sub al cărei tutelă juridică vor intra respectivele centre.

„La un buget al Sănătăţii care reprezintă subfinanţarea cronică a sistemului sanitar, nu ştim dacă spitalele judeţene sau municipale, care abia se descurcă financiar, în majoritatea zonelor existând deja datorii foarte mari, vor avea resurse să menţină viabile şi aceste centre multifuncţionale. La acestea se adaugă şi faptul că previziunea implicării financiare a autorităţii publice locale este îndoielnică din cauza austerităţii financiar-bugetare. Lipsa de personal de specialitate existentă în unităţile sanitare mari nu permite dislocarea unui personal în locaţii excentrice, destabilizând activitatea

chiar în unitatea de bază. Posturile în sistemul sanitar sunt de o vreme bună ca şi blocate astfel încât problema resursei umane nu-şi găseşte soluţionare pe termen scurt”, a concluzionat senatorul PNL, Paul Ichim.

La finalul dezbaterilor reprezentantul MS a fost rugat ca ministerul să facă toate demersurile pentru a informa autorităţile publice locale care au avut astfel de unităţi asupra tuturor posibilităţilor organizatorice legal existente privind spaţiile medicale aflate în administrare şi care pot fi transformate, eventual, în centre medicale multifuncţionale.

Camera superioară a parlamentului va dezbate în plen proiectul de lege care a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru sănătate publică, proiect care preconizează modificarea reglementărilor cuprinse în O.G. 70/2002, privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, în sensul că, se pot înfiinţa, la propunerea autorităţilor publice care deţin managerul spitalicesc, centre medicale multifuncţionale, ca unităţi fără personalitate  juridică, în structura spitalelor judeţene sau municipale.

Potrivit actului aflat în dezbatere parlamentară, la nivelul centrelor medicale multifuncţionale se pot acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu sau servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective. Centrele de sănătate multifuncţionale vor putea avea în structură cabinete de specialitate, între 5 şi 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire urgenţe şi laborator de analize medicale şi laborator de radiologie şi imagistică.

Senatorul PNL Paul Ichim propune Ministerului Dezvoltării demararea unui program de construcţie a bazinelor de înot şi în facultăţile de educaţie fizică şi sport

 

Senatorul liberal Paul Ichim a adresat o întrebare ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, prin care vrea să afle dacă la nivelul ministerului s-a luat în calcul şi demararea unui program de construirea a unor bazine de înot în cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport.

Principalul argument adus în susţinerea întrebării adresată ministrului Elena Udrea a fost acela referitor la programul destinat construcţiei de bazine pentru elevi, care însă nu face referire şi la unităţile de învăţământ superior care au nevoie de astfel de baze sportive.

„În principal, în facultăţile de educaţie fizică şi sport sunt pregătiţi viitorii profesori, dar există şi specializări, precum kinetoterapia care folosesc bazinul de înot drept bază didactică şi ulterior de tratament”, a precizat senatorul PNL, Paul Ichim.

Acesta propune Ministerului Dezvoltării demararea unui proiect pilot, fie el şi în parteneriat public-privat, la Galaţi, în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos”, pentru construirea uni astfel de bazin.

Senatorul Paul Ichim este de părere că prin construirea bazinului de înot se pot satisface atât nevoia unei baze didactice corespunzătoare sudenţilor, dar şi nevoia viitorilor kinetoterapeuţi de a exersa procedurile specifice recuperării pacienţilor care au nevoie de exerciţii specifice reabilitării motrice.

„Aderând la ideea promovată de Ministerul Dezvoltării şi fiind un susţinător al sportului, ca mijloc de întreţinere a sănătăţii dar şi de promovare a României în afara ţării, vă rog doamnă ministru să-mi precizaţi dacă aţi luat în considerare construirea de bazine de înot şi în universităţile care au facultăţi de educaţie fizică şi sport? Menţionez că, în aceste facultăţi cu specific sportiv se şcolesc viitorii profesori de educaţie fizică, dar există şi specializări, precum kinetoterapia, care au ca mijloc didactic şi bazinele de înot, folosite mai apoi în tratamentul diverselor afecţiuni. Ţinând cont de aceste aspecte, vă rog să-mi precizaţi dacă aveţi în vedere construcţia de astfel de bazine în aceste universităţi, folosind chiar şi parteneriatul public-privat şi vă propun, ca un proiect pilot să-l demaraţi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi”, se arată în întrebarea depusă astăzi în plenul Senatului de senatorul PNL, Paul Ichim.

Dr. Paul Ichim, senator PNL Galaţi: „Spitalele gălăţene riscă să intre în faliment!”

Conducerea Spitalului de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, prin vocea managerului, şi-a exprimat public, printr-un interviu, voinţa de a promova şi încadra unitatea medicală, conform noilor reglementări promovate de Ministerul Sănătăţii, în categoria I.

„După cum am consemnat în repetate rânduri, ordinul promovat de Ministerul Sănătăţii, este deosebit de restrictiv, astfel încât nici ca servicii, nici ca dotare, nici ca resurse umane, din păcate, nu ne putem încadra în această categorie. După o discuţie avută cu conducerea Ministerului Sănătăţii, fapt de care am informat şi opinia publică, doar Spitalul Judeţean Constanţa s-ar apropia de categoria a II-a. Teama mi-a fost confirmată de către directorul Direcţiei de Sănătate Galaţi, care tot săptămâna trecută, a consemnat că încadrarea unităţilor snaitare promovată aşa după cum au dorit unii factori de decizie din Galaţi, include Spitalul Judeţean la categoria a III-a, iar spitalele monodisciplinare la categoria a V-a”, a precizat senatorul PNL, dr. Paul Ichim.

Acesta a precizat şi că finanţarea spitalelor clasificate la categoria a V-a, conform informaţiilor oferite de către conducerea MS va fi la nivelul de aproximativ 60% faţă de nivelul avut anterior.

„Comasarea unităţilor sanitare poate nu ar fi adus multe economii, dar poate ar fi asigurat altă ierarhizare şi o altă finanţare. În situaţia existentă îmi pun întrebarea dacă această decizie nu ar fi trebuit discutată în foruri mai largi, deliberative, ale consiliilor local şi judeţean? După opinia mea, dorinţa expresă a Ministerului de a reduce finanţarea unităţilor sanitare conform angajamentelor cu FMI, coroborat cu decizii locale luate fără o consultare mai largă, doar pe orgolii personale şi eventual politice, va duce la „falimenatrea sistemului gălăţean de sănătate”, iar ca şi consecinţe, închiderea parţială sau totală a unor unităţi sanitare, şomaj medical şi, ce este mai grav, o limitare a accesibilităţii populaţiei la servicii medicale măcar decente”, a mai spus senatorul liberal Paul Ichim.

„Dacă de la guvernarea PDL nu mă aşteptam la altceva, după trei ani de decizii haotice, de „raţionalizări iraţionale”, mă aşteptam ca măcat pe plan local să existe mai multă maturitate şi colaborare”, a concluzionat senatorul PNL Paul Ichim.

Paul Ichim (senator PNL): Dar cu Sănătatea ce-ai avut?

După ce în ultima campanie electorală pentru Parlamentul României, în toamna anului 2008, candidaţii s-au întrecut în promisiuni care mai de care mai ciudate şi mai nerealiste, definite mai simplu şi laic pe principiul „Deşteptul promite, iar prostul trage speranţa”, lumea a aflat, într-un procentaj oarecare, că realitatea este cu totul alta!

Un parlamentar poate face declaraţii politice, întrebări şi interpelări şi iniţiative legislative. Acestea fiind etichetate, în categoria perfect legale, deoarece cele aflate sub genericul trafic de influenţă fac obiectul studiului unor instituţii bine definite în Stat.

Am spus că doar o parte din electorat a înţeles, deoarece sunt sigur că există un segment destul de consistent de persoane care încă poate crede orice prostie promisă, mai ales dacă este însoţită de ceva alimente şi cadouri de sezon.

Conform dicţionarului, „a parlamenta” înseamnă a duce tratative cu partea adversă pentru a ajunge la o înţelegere, a trata, a negocia, a discuta cu cineva despre o anumită chestiune (litigioasă).

Tot conform dicţionarului, „declaraţia” reprezintă o mărturisire, o afirmare deschisă a unor convingeri, opinii sau sentimente.

Declaraţia politică se referă la mărturisirea unor convingeri politice asupra unui eveniment care frământă societatea.

Asociind definiţiile, concluzia logică este că un parlamentar va „parlamenta”, iar acesta o face şi prin declaraţii politice.

În consecinţă, fiind sesizat cu o multitudine de probleme din teritoriu, am căutat să sesizez Puterea prin aceste declaraţii politice. Surprinderea mea este că ele sunt, poate, cele care reprezintă cel mai neglijat capitol din activitatea parlamentară, la care participă prezidiul camerei, ceilalţi cititori ai unor declaraţii politice şi camerele de luat vederi.

În timp ce prezidiul îşi ordonează şedinţa, ceilalţi colegi îşi recitesc declaraţiile, ai un sentiment ciudat dacă măcar camera care înregistrează dă o greutate oarecare la ceea ce afirmi.

În consecinţă, după o perioadă oarecare de citire în faţa unei săli cvasi goale am depus aceste declaraţii politice ca mai apoi să şi renunţ la a le mai face! În mare, m-am rezumat la a transmite un mesaj pe canalele media, acolo unde am colegiul senatorial.

Anumite evenimente, însă, te determină să iei o oarecare poziţie, în seperanţa că aceasta va fi recepţionată în final pe anumite canale media şi eventual pe reţelele de socializare, care sunt destul de active în mediul urban.

Luni, a fost susţinută la Camera Deputaţilor moţiunea simplă privind Sănătatea. Cu această ocazie am fost invitat pe TVR INFO alături de un reprezentant al Puterii – deputat PD-L. Trecând pe lângă faptul că mă aşteptam ca o problemă atât de gravă – sănătatea unei naţii – este discutată la capitolul informaţii în 10 – 15 minute, nu pot să trec cu vederea faptul că până şi moderatoarea a recunoscut că timpul este insuficient pentru a dezvolta subiectul. Nu pot să nu vă informez că subiectul „Sănătatea” în societatea americană este discutată şi întoarsă pe toate feţele, mai ales că reprezintă o prioritate a administraţiei Obama.

Respectiva discuţie, chiar dacă a fost de scurtă durată, m-a determinat să iau o oarecare poziţie faţă de afirmaţiile partenerului meu de emisiune, un distins domn deputat din partidul aflat la Guvernare. În cele ce urmează am să enunţ doar trei punte:

1. Domnia sa prezenta faptul că situaţia din Sănătate a reprezentat o problemă din totdeauna. Faptul în sine reprezintă o realitate, dar ceea ce nu înţeleg este că această afirmaţie de către ei în al treilea an de guvernare. Orice partid venit la guvernare analizează nerealizările guvernului precedent şi vine în faţa electoratului cu un program concret de soluţii în domeniu. Ce şi-ar fi dorit Guvernul actual? Să preia o Guvernare fără probleme? Atunci ar fi trebuit să stea acasă, să nu se mai obosească! În consecinţă, după o guvernare liberală care a investit în domeniul medical cât n-au investit celelalte guvernări şi în  care se vedeau anumite semne palpabile de îmbunătăţire, a venit o guvernare care sesizează problemele în domeniu şi care în consecinţă a redus succesiv bugetul Sănătăţii, a început să raţionalizeze unităţile medicale, cu dezechilibrarea serviciilor, cu lipsă de personal la care adăugăm şomaj.
2. Colegul meu deputat a recunoscut în direct că închiderea unor anumite unităţi sanitare nu era susţinută de o analiză serioasă în teren.
3. Tot în acest sens, domnul deputat a recunoscut că din punctul de vedere al domniei sale unităţile sanitare ar fi trebuit eficientizate, raţionalizate după o analiză serioasă şi mai apoi, după stabilirea unui cadru legislativ explicit şi a stabilirii unui segment administrativ local să descentralizeze reţeaua medicală. Faţă de ultimele două idei la care am achiesat necondiţionat, fapt evidenţiabil şi prin decalraţiile mele mai vechi, nu am putut să nu constat că în plen, acelaşi coleg al nostru, combătea moţiunea considerând-o inutilă.

Rolul moţiunii simple nu este de a demite ministrul de resort sau primul ministru ci de a sensibiliza executivul că situaţia într-un anumit domeniu a scăpat de sub control. Tot la fel de adevărat este că în ţări cu democraţii adevărate, situaţia în domeniul medical prezentată destul de amabil în moţiunea respectivă ar fi determinat, ca gest de onoare, din partea ministrului de resort, o demisie!

La noi în ţară acest gest nu se poate produce deoarece la un discurs, cel puţin duplicitar, mai adăugăm şi faptul că noi ca naţiune avem o „calitate” de a nu ne asocia, de a nu ne asculta, de a nu colabora şi de a nu face proiecte comune pe termene medii sau lungi.

Faţă de cele consemnate mai sus, dezorganizarea crâncenă din sistemul sanitar, imixtiunea tuturor neaveniţilor de la nivel central sau local în sistem va avea consecinţe catastrofale asupra naţiei.

Rămân la părerea că în sistem nu au ce căuta oameni care n-au noţiuni elementare de management, nu cunosc sistemul, sunt eventual prea tineri ca să ştie ce înseamnă boala sau prea bătrâni că să mai aibă chef de muncă, precum şi cei bogaţi care nu dau doi bani pe sistemul nostru de sănătate şi şi-ar putea permite oricând să plece în alte părţi.

Senator PNL

dr. Paul Ichim

CNAS trece sub control Parlamentar

Senatul României a aprobat în şedinţa sa de astăzi, cu 61 de voturi pentru, 32 de abţineri şi 13 voturi împotrivă, proiectul de lege iniţiat de senatorii liberali Minerva Boitan şi Paul Ichim prin care se propune modificarea şi completarea Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

Modificările propuse de cei doi iniţiatori se referă la instituirea pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a statutului de instituţie publică autonomă care să funcţioneze sub control Parlamentar cu obligativitatea de a prezenta anual un raport de activitate. De asemenea, proiectul prevede şi ca preşedintele CNAS să fie numit de către Parlament, pe o perioadă de 7 ani, din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, la propunerea Comisiilor de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, iar colectarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la fond să se realizeze de ANAF, controlul asupra colectării realizându-se tot de către Parlament.

„Prin proiectul aprobat astăzi am propus independenţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Actul legislativ votat azi în Senat a stârnit interesul tuturor forţelor politice şi iată şi de ce: tocmai a trecut Ordonanţa 48 prin care Guvernul are control total asupra CNAS. Ordonanţa prevede ca din cei 7 membri ai Consiliului de Administraţie, 3 să fie numiţi de premier, unul de preşedinte, iar reprezentantul pensionarilor trebuie să aibă avizul primului ministru. Astfel, Puterea a luat în calcul că dacă iese de la guvernare şi nu mai are ministrul Sănătăţii să aibă măcar preşedintele Casei. Aşa se face că de la o iniţiativă susţinută de toate partidele politice în decursul timpului, se ajunge, prin calcul politic, ca ea, lansată de Opoziţie, să fie susţinută de Putere”, a precizat senatorul PNL, Paul Ichim.

Dr. Paul Ichim (senator PNL): „Cred că o protecţie adevărată pentru români ar fi ridicarea nivelului de trai şi nu etichetarea cu buline a produselor alimentare!”

În Comisia de Sănătate din Senatul României a fost supus discuţiei şi aprobării o iniţiativă legislativă privind marcarea distinctă a alimentelor în funcţie de încărcarea cu aditivi alimentari (E-uri) şi clasificarea lor în alimente fără risc – cu bulină verde, cu risc moderat – bulină portocalie şi cu grad mare de risc asupra sănătăţii prin însumarea mai multor E-uri – marcate cu o bulină roşie.

„Am reţinut din expunerea de motive că incidenţa cancerului digestiv a crescut alarmant de mult şi că s-ar datora însumării de aditivi alimentari. Intenţia la prima vedere este mai mult decât lăudabilă privind sănătatea publică. Ar trebui să ţinem cont şi de opiniile patronatului din industria alimentară care au prezentat argumente împotriva acestei iniţiative legislative – caracterul nociv asupra sănătăţii îl reprezintă mai mult dieta folosită decât participarea neapărată a aditivilor alimentari. Trebuie să recunosc că exemplele date în domeniu au avut logică – zahărul nu are aditivi, dar folosit în cantitate mare dăunează sănătăţii, la fel şi slănina neaoşă românească şi vinul necontrafăcut”, a precizat senatorul liberal Paul Ichim.

Tot din argumentaţia patronatelor s-a reţinut că directiva europeană respectată de toate ţările europene prevede că la etichetarea alimentelor să se cuprindă compoziţia în elementele nutritive de bază şi capacitatea lor calorică, precum şi prezenţa aditivilor.

„Aditivii alimentari folosiţi sunt cu aprobarea laboratoarelor de specialitate. Este adevărat că nu se cunoaşte în timp, doar se presupune, efectul prin însumare numerică şi cantitativă al E-rilor asupra sănătăţii umane. Etichetarea alimentelor cu buline ar fi doar pentru produsele româneşti, cele importate nefiind supuse aceluiaşi regim, deoarece am fi singura ţară din UE care am proceda în această manieră. Din punctul meu de vedere problema a comportat un mare subiectivism impus de presiunea publică privind discuţiile purtate asupra efectului alimentelor conservate asupra sănătăţii umane”, a precizat senatorul Paul Ichim.

Situaţia obiectivă din România relevă următoarele date: majoritatea alimentelor de pe piaţă sunt importate şi nu vor fi supuse aceluiaşi regim de etichetare. Absolut toată lumea este informată că este bine să nu aibă o alimentaţie bazată pe conservate, mezeluri şi că este bine să consumi alimente cât mai puţin procesate, legume şi fructe – aşa numita alimentaţie ECO.

„La fel de arhicunoscut este faptul că o dietă ECO este şi foarte scumpă. Cred că o protecţie adevărată ar fi fost aceea în care cetăţenii României şi-ar fi putut financiar să-şi susţină o dietă adevărată, ECO, deoarece nu-mi imaginez că un om fără resurse, la foame, nu ar consuma alimente cu etichetă roşie. Domnul coleg de la PD-L, iniţiatorul acestei propuneri ar trebui mai bine să-şi biciuiască distinşii colegi de partid aflaţi în Guvern să se preocupe şi să dea rezultate în ridicarea nivelului de trai al românilor pentru ca aceştia să-şi permită să cumpere alimente neaditivate. Anexăm şi ultima informaţie din presă în care, sub impactul sărăciei România exportă delicatese, iar românilor nu le rămâne decât să mănânce şorici neaditivat”, a concluzionat senatorul PNL, Paul Ichim.

Senator (PNL) Paul Ichim: Reforma în sănătate – epicriză de etapă

Am ales titlul declaraţiei politice „Epicriză de etapă” inspirându-mă din lumea medicală, unde în evoluţia şi tratamentul unei boli cronice sau cu spitalizare îndelungată se fac evaluări de etapă. Cu această ocazie se analizează cum a evoluat boala la procedurile terapeutice aplicate. Nu am intenţia de a lămuri afirmaţia „sănătatea ca o boală” deoarece expresia „clinică” este mult prea evidentă şi nu necesită un studiu de fineţe. Am să consemnez doar câteva particularităţi.

Specialişti în domeniul istoriei consemnau faptul că cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să-şi repete greşelile – mă ajută la prima idee:

În istoria României, undeva la sfârşitul sec. IX – începutul sec. XX, pe vremea Regelui Carol I, sistemul sanitar era total descentralizat, la latitudinea aleşilor locali. Concluzia acelor vremuri a fost că aleşii locali nu aveau pregătire în domeniu, nu înţelegeau lumea medicală şi luau decizii aleatorii, inclusiv cu amestec politic. Minţi mai luminate din acele vremuri, sub aceeaşi domnie, şi-au dat seama că Sănătatea, într-o anumită componentă, este de interes naţional şi au căutat o coordonare naţională cu implicare financiară locală. În zilele noastre, după entuziasmul iniţial al multor decidenţi locali, preşedinţi de consilii judeţene sau primari, se constată că realitatea este cu totul alta. Guvernul, în mărinimia lui, a „achitat” în cele mai multe cazuri fără să evalueze în profunzime situaţia datoriile unităţilor sanitare şi le-a cedat administraţiilor locale. Abia acum decidenţii locali constată că nu au suport financiar atât din bugetul local care a fost redus drastic prin alocaţiile bugetare şi prin alocările de la buget în perioadă de criză, iar alocările prin bugetul CNAS au scăzut în aceeaşi măsură.

Majoritatea spitalelor deja înregistrează arierate la plată şi datorii. Gestul instinctiv al decidenţilor locali a fost în majoritatea cazurilor a aranja examenele pentru „specialişti independenţi”, cu carnet de partid la ei. Nu a contat priceperea în domeniul managerial, echidistanţa şi calitatea, ci predominant suportul politic. Prima grijă a acestora, de preferinţă frustraţi că nu au evoluat în ierarhia profesională a fost să înceapă o campanie de reorganizare a sistemului sanitar, nu pe percepre de eficienţă ci pe percepte de control propriu şi de aranjare a viitorului profesional. Paradoxal întâlnim decidenţi locali cu studii manageriale serioase plimbaţi bine prin lume, care vor să restructureze sistemul sanitar după ceea ce au văzut, fără să înţeleagă că forul metodologic este tot Ministerul Sănătăţii care nu a venit din urmă cu reglementări acoperitoare.

Morala: Una este să vrei şi alta este să şi poţi!

În sistemul medical, la ora actuală, foarte mulţi decidenţi locali, cu toate că declarativ promovează sistemul privat ca singură soluţie concurenţială şi de calitate în sistemul sanitar, critică parteneriatul public privat, considerând că nu este suficient de lămuritor în legislaţia românească şi cu toate că ştiu că aceasta ar fi o soluţie de eficientizare a multor servicii din spitale (medicina cea mai costisitoare) nu-şi asumă responsabilitatea privatizării unor servicii. În acest sens Legea 95/2006 care prevedea de aproape 5 ani posibilitatea intrării sistemului privat în spital rămâne o declaraţie seacă.

Medicii de familie contestă în masă prevederile contractului cadru, în majoritatea situaţiilor cu argumente logice şi cu propuneri de remediere. CNAS a căzut sub control total guvernamental, iar casele judeţene au fost puse în imposibilitate de a aduna fondurile pentru Sănătate, exceptând Bucureştiul şi Ilfovul.

Farmaciile, prin întârzieri la plată, au dat faliment cu sutele. Ministerul Sănătăţii, printr-un ordin pus în discuţia publică, încearcă ierarhizarea spitalelor prin comasarea spitalelor, treabă care trebuie făcută de autoritatea publică locală. Ministerul doreşte una, autoritatea locala, politic, doreşte altceva.

Închiderea epricrizei de etapă:

Concluzii: titulatura iniţială de responsabilizare a autorităţii locale privind asigurarea sănătăţii în teritoriu a fost generoasă, cu mica excepţie că majoritatea celor de pe plan local judecă un serviciu de utilitate publică ca un serviciu de utilitate politică. Într-un serviciu de utilitate politică nu mai contează management, eficienţă, calitate şi primează perceptul „prostu’-i prost, da-i prostu’ meu!”

 

Data                                                                                     Dr. Paul ICHIM

21.03.2011                                                                        Senator PNL Galaţi

 

UPDATE: Legea Lustraţiei pe ordinea de zi la Senat

Senatul are înscris pe ordinea de zi astăzi proiectul Legii Lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Proiectul este reînscris pe ordinea de zi ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 820 din 7 iunie 2010 privind declararea, cu majoritate de voturi, ca neconstituţională a legii.  Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit acestei legi un raport de respingere, iar ea urmează să intre în procedura de vot final în camera superioară a Parlamentului.

Fisa proiectului de lege

 

Plenul Senatului nu a reusit sa ajunga sa dezbata proiectul de lege in sedinta de luni, 21 martie 2011.

Marius Necula – senator PD-L: „Emil Boc şi-a consumat toată rezerva de credibilitate”

Senatorul democrat-liberal Marius Necula susţine că premierul Emil Boc şi-a consumat toată rezerva de credibilitate şi trebuie desemnat un nou prim-ministru tehnocrat. Demnitarul spune că a avut această poziţie şi la întâlnirea pe care parlamentarii PD-L au avut-o cu preşedintele Traian Băsescu. „Colaboraea cu Emil Boc trebuie să înceteze. Emil Boc şi-a făcut datoria, dar în acest moment în care economia României se relansează avem nevoie de un premier tehnocrat care să dea încredere în actul de guvernar. Cu tot respectul pe care îl am faţă de Emil Boc, ca să fie clar, el şi-a consumat toată rezerva de credibilitate. Emil Boc dacă vine acum şi spune un adevăr nimeni nu mai stă să îl asculte. Din nefericire, Emil Boc nu mai poate transmite mesajul care să poată să ducă la credibilizarea actului de guvernământ”, a precizat Marius Necula.

Potrivit senatorului la acest moment în PDL nu există nicio personalitate care să aibă o cotă de încredere mai mare decât cea a partidului şi din acest motiv este nevoie de un premier tehnocrat. „Dacă am fi avut o personalitate în rândul partidului care să fie la 25 -27% ca şi cotă de încredere, adică o diferenţă foarte mare între personalitatea respectivă şi partid, ca să poată să tracteze partidul cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu - el este cel care a tractat partidul să ajungă la 34% -  atunci şi eu aş fi mers pe soluţia politică”, a mai spus senatorul PD-L.

Potrivit acestuia, PDL este cotat în sondaje cu 18%, marja de eroare fiind de ± 3%, şi niciun lider al partidului, nu depăşeşte acest procent, inclusiv Vasile Blaga. Marius Necula consideră şi că întâlnirile lui Traian Băsescu cu reprezentanţii PD-L nu contravin Constituţiei, întrucât Traian Băsescu s-a întâlnit şi cu reprezentanţi de la celelalte partide din arcul guvernamental.

Paul Ichim – senator PNL: Normal că am avut un sentiment paradoxal ca după reclama laxativă „Tu cât timp pierzi pe zi la … Parlament?”

Senatorul liberal Paul Ichim a continuat să prezinte în plenul Senatului paradoxurile care au loc în România, multe dintre ele cu efecte negative asupra pupulaţiei.

În declaraţia politică susţinută astăzi în plen, senatorul gălăţean Paul Ichim s-a referit la modul în care s-a discutat, în primă instanţă, în Comisia de Sănătate a Senatului, introducerea sistemului de coplată şi cum, mai apoi, din mass-media a reieşit faptul că deja decizia de introducere a acestui sistem a fost luată cu mult timp înainte de către autorităţi în urma discuţiilor cu repreznetanţii FMI.

„Am vrut, în discuţiile din Comisie, să vedem cât ar câştiga sistemul prin această decizie dacă suma anticipată ar avea un efect nemaipomenit asupra sistemului sanitar, impactul asupra categoriei cea mai defavorizată financiar, care consumă şi mai mult din serviciile medicale – respectiv pensionarii. În principiu, la ceea ce vreau să spun, nu contează discuţiile şi votul din comisie ci faptul că a doua zi, pe toate canalele mass-media luam act de declaraţia domnului Frankes, şeful misiunii FMI la Bucureşti. Domnia sa spunea, în urma discuţiilor cu Guvernul României, că în domeniul sanitar vor mai fi desfiinţate un număr de paturi şi că va fi introdusă coplata”, a precizat senatorul Paul Ichim.

În concluzie, senatorul liberal a precizat că „nici nu au fost trecute prin votul plenului Parlamentului respectivele iniţiative, că ele deja sunt consemnate ca şi certitudine de către reprezentantul FMI”.

„Normal că am avut un sentiment paradoxal ca după reclama laxativă „Tu cât timp pierzi pe zi la … Parlament?” Respectiva reclamă, ţinând cont de efectul uşurator este enunţată de o voce feminină, catifelată. Stau şi mă întreb ţinând cont de certitudinile autorităţii publice de la Palatul Victoria şi a FMI-ului, noi de ce mai pierdem timpul prin Parlament. Îmi aduc aminte de o altă voce catifelată, drăgălaşă şi blondă, care în urmă cu un an, un an şi ceva, spunea că românii ar avea nevoie de un despot luminat. Nu credeţi că ne aşteptăm la o economie adevărată prin dizolvarea Parlamentului, că deşi se mimează democraţia, deciziile sunt luate în altă parte. Atenţie, însă, că despoţii luminaţi sau neluminaţi, termină lamentabil!”, şi-a închis declaraţia politică senatorul PNL, Paul Ichim.