Dr. Paul Ichim, senator PNL: „Înfiinţarea centrelor medicale multifuncţionale ar putea fi o alternativă pentru zonele în care s-au desfiinţat spitalele rurale”

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a luat în discuţie la ultima sa şedinţă proiectul de lege care prevede înfiinţarea Centrelor Medicale Multifuncţionale. Prin adoptarea acestui proiect se are în vedere eficientizarea activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu mai există unităţi sanitare publice cu paturi.

Senatorul PNL, dr. Paul Ichim, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României a susţinut că „înfiinţarea acestor centre medicale multifuncţionale reprezintă o alternativă pentru zonele în care s-au desfiinţat spitalele rurale”.

„În principiu, membrii PNL din Comisia de Sănătate şi-au dat avizul favorabil înţelegând că există anumite situaţii particulare care ar avea soluţionare, ele suprapunându-se unor unităţi sanitare care probabil nu ar fi trebuit închise. În această logică am considerat că măcar s-ar găsi o soluţie pentru aceste zone rămase fără spitale. Ne referim aici la unităţi sanitare care erau departe de capitala de reşedinţă de judeţ sau de un alt municipiu, care aveau dotare tehnică şi resurse umane suficiente cât să acopere serviciile medicale de bază”, a precizat senatorul Paul Ichim.

Iniţiativa a primit aviz favorabil şi deoarece secretarul de stat Cezar Irimie, din cadrul Ministerului Sănătăţii a explicat că măsura reprezintă doar o posibilitate, din multe altele, în care se poate organiza asistenţa medicală în fostele unităţi sanitare. Mai explicit, autorităţile locale, având în administrare respectivul patrimoniu – imobil şi dotarea respectivă – pot organiza cabinete medicale de specialitate sub formă de închiriere, mai ales că în anumite zone există suficiente

solicitări. Autorităţile locale pot constitui diverse forme de organizare inclusiv în parteneriat public-privat. Tot din discuţiile din comisie au reieşit unele probleme care vor apare în teritoriu privind punerea în aplicare a respectivului act normativ. Patrimoniul unităţilor medicale multifuncţionale va trebui dat în administrare către o altă autoritate administrativ teritorială care patronează spitalul judeţean sau municipal sub al cărei tutelă juridică vor intra respectivele centre.

„La un buget al Sănătăţii care reprezintă subfinanţarea cronică a sistemului sanitar, nu ştim dacă spitalele judeţene sau municipale, care abia se descurcă financiar, în majoritatea zonelor existând deja datorii foarte mari, vor avea resurse să menţină viabile şi aceste centre multifuncţionale. La acestea se adaugă şi faptul că previziunea implicării financiare a autorităţii publice locale este îndoielnică din cauza austerităţii financiar-bugetare. Lipsa de personal de specialitate existentă în unităţile sanitare mari nu permite dislocarea unui personal în locaţii excentrice, destabilizând activitatea

chiar în unitatea de bază. Posturile în sistemul sanitar sunt de o vreme bună ca şi blocate astfel încât problema resursei umane nu-şi găseşte soluţionare pe termen scurt”, a concluzionat senatorul PNL, Paul Ichim.

La finalul dezbaterilor reprezentantul MS a fost rugat ca ministerul să facă toate demersurile pentru a informa autorităţile publice locale care au avut astfel de unităţi asupra tuturor posibilităţilor organizatorice legal existente privind spaţiile medicale aflate în administrare şi care pot fi transformate, eventual, în centre medicale multifuncţionale.

Camera superioară a parlamentului va dezbate în plen proiectul de lege care a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru sănătate publică, proiect care preconizează modificarea reglementărilor cuprinse în O.G. 70/2002, privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, în sensul că, se pot înfiinţa, la propunerea autorităţilor publice care deţin managerul spitalicesc, centre medicale multifuncţionale, ca unităţi fără personalitate  juridică, în structura spitalelor judeţene sau municipale.

Potrivit actului aflat în dezbatere parlamentară, la nivelul centrelor medicale multifuncţionale se pot acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu sau servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective. Centrele de sănătate multifuncţionale vor putea avea în structură cabinete de specialitate, între 5 şi 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire urgenţe şi laborator de analize medicale şi laborator de radiologie şi imagistică.

ANI: dr. Aurel Nechita în stare de incompatibilitate

Agenția Națională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislației privind regimul juridic al incompatibilităților de către domnul NECHITA Aurel, Deputat în Parlamentul României în legislatura 2004-2008.

Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerințele Legii nr. 176/2010 în ceea ce privește informarea persoanelor evaluate, domnul NECHITA AUREL fiind informat, prin adresa nr. 90395/G/I.I./14.12.2010 (confirmare de primire la data de 23.12.2010), despre declanșarea activității de evaluare, precum și cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Prin adresa nr. 55285/G/l.l./06.05.2011 (confirmare de primire la data de 12.05.2011), domnul NECHITA Aurel a fost înștiințat despre faptul că au fost identificate elemente în sensul existenței stării de incompatibilitate.

În urma evaluărilor demarate la data de 16.11.2010, cu privire la posibila încălcare de către domnul NECHITA Aurel a dispozițiilor legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor, s-au constatat următoarele:

1. domnul NECHITA Aurel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 12.05.2005 – 19.12.2008, deoarece a deținut simultat calitatea de Deputat în Parlamentul României şi cea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 81 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
2. domnul NECHITA Aurel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 10.01.2009 – 02.10.2009, deoarece a deținut simultat calitatea de Secretar de Stat la Ministerul Sănătăţii şi cea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 84, alin. (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

În perioada 17.12.2004 – 19.12.2008, domnul NECHITA Aurel a deținut calitatea de Deputat în Parlamentul României.

Începând cu data de 07.02.2008, domnul NECHITA Aurel deține calitatea de Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi.

De asemenea, domnul NECHITA Aurel a încasat, începând cu anul 2005, indemnizație de conducere, fiind împuternicit de către Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi să conducă Decanatul, conform procesului-verbal al şedinţei Biroului de Senat din data de 12.05.2005.

În perioada 10.01.2009 – 02.01.2010, domnul NECHITA Aurel a deținut calitatea de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății.

Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, deoarece, conform art. 81, alin. (1) și (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: „calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului”, „prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege (…) funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice”.

De asemenea, conform art. 84, alin. (2) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, „funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate”.

Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate.

Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE

Senatorul PNL Paul Ichim propune Ministerului Dezvoltării demararea unui program de construcţie a bazinelor de înot şi în facultăţile de educaţie fizică şi sport

 

Senatorul liberal Paul Ichim a adresat o întrebare ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, prin care vrea să afle dacă la nivelul ministerului s-a luat în calcul şi demararea unui program de construirea a unor bazine de înot în cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport.

Principalul argument adus în susţinerea întrebării adresată ministrului Elena Udrea a fost acela referitor la programul destinat construcţiei de bazine pentru elevi, care însă nu face referire şi la unităţile de învăţământ superior care au nevoie de astfel de baze sportive.

„În principal, în facultăţile de educaţie fizică şi sport sunt pregătiţi viitorii profesori, dar există şi specializări, precum kinetoterapia care folosesc bazinul de înot drept bază didactică şi ulterior de tratament”, a precizat senatorul PNL, Paul Ichim.

Acesta propune Ministerului Dezvoltării demararea unui proiect pilot, fie el şi în parteneriat public-privat, la Galaţi, în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos”, pentru construirea uni astfel de bazin.

Senatorul Paul Ichim este de părere că prin construirea bazinului de înot se pot satisface atât nevoia unei baze didactice corespunzătoare sudenţilor, dar şi nevoia viitorilor kinetoterapeuţi de a exersa procedurile specifice recuperării pacienţilor care au nevoie de exerciţii specifice reabilitării motrice.

„Aderând la ideea promovată de Ministerul Dezvoltării şi fiind un susţinător al sportului, ca mijloc de întreţinere a sănătăţii dar şi de promovare a României în afara ţării, vă rog doamnă ministru să-mi precizaţi dacă aţi luat în considerare construirea de bazine de înot şi în universităţile care au facultăţi de educaţie fizică şi sport? Menţionez că, în aceste facultăţi cu specific sportiv se şcolesc viitorii profesori de educaţie fizică, dar există şi specializări, precum kinetoterapia, care au ca mijloc didactic şi bazinele de înot, folosite mai apoi în tratamentul diverselor afecţiuni. Ţinând cont de aceste aspecte, vă rog să-mi precizaţi dacă aveţi în vedere construcţia de astfel de bazine în aceste universităţi, folosind chiar şi parteneriatul public-privat şi vă propun, ca un proiect pilot să-l demaraţi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi”, se arată în întrebarea depusă astăzi în plenul Senatului de senatorul PNL, Paul Ichim.

Dr. Paul Ichim, senator PNL Galaţi: „Spitalele gălăţene riscă să intre în faliment!”

Conducerea Spitalului de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, prin vocea managerului, şi-a exprimat public, printr-un interviu, voinţa de a promova şi încadra unitatea medicală, conform noilor reglementări promovate de Ministerul Sănătăţii, în categoria I.

„După cum am consemnat în repetate rânduri, ordinul promovat de Ministerul Sănătăţii, este deosebit de restrictiv, astfel încât nici ca servicii, nici ca dotare, nici ca resurse umane, din păcate, nu ne putem încadra în această categorie. După o discuţie avută cu conducerea Ministerului Sănătăţii, fapt de care am informat şi opinia publică, doar Spitalul Judeţean Constanţa s-ar apropia de categoria a II-a. Teama mi-a fost confirmată de către directorul Direcţiei de Sănătate Galaţi, care tot săptămâna trecută, a consemnat că încadrarea unităţilor snaitare promovată aşa după cum au dorit unii factori de decizie din Galaţi, include Spitalul Judeţean la categoria a III-a, iar spitalele monodisciplinare la categoria a V-a”, a precizat senatorul PNL, dr. Paul Ichim.

Acesta a precizat şi că finanţarea spitalelor clasificate la categoria a V-a, conform informaţiilor oferite de către conducerea MS va fi la nivelul de aproximativ 60% faţă de nivelul avut anterior.

„Comasarea unităţilor sanitare poate nu ar fi adus multe economii, dar poate ar fi asigurat altă ierarhizare şi o altă finanţare. În situaţia existentă îmi pun întrebarea dacă această decizie nu ar fi trebuit discutată în foruri mai largi, deliberative, ale consiliilor local şi judeţean? După opinia mea, dorinţa expresă a Ministerului de a reduce finanţarea unităţilor sanitare conform angajamentelor cu FMI, coroborat cu decizii locale luate fără o consultare mai largă, doar pe orgolii personale şi eventual politice, va duce la „falimenatrea sistemului gălăţean de sănătate”, iar ca şi consecinţe, închiderea parţială sau totală a unor unităţi sanitare, şomaj medical şi, ce este mai grav, o limitare a accesibilităţii populaţiei la servicii medicale măcar decente”, a mai spus senatorul liberal Paul Ichim.

„Dacă de la guvernarea PDL nu mă aşteptam la altceva, după trei ani de decizii haotice, de „raţionalizări iraţionale”, mă aşteptam ca măcat pe plan local să existe mai multă maturitate şi colaborare”, a concluzionat senatorul PNL Paul Ichim.

CNAS trece sub control Parlamentar

Senatul României a aprobat în şedinţa sa de astăzi, cu 61 de voturi pentru, 32 de abţineri şi 13 voturi împotrivă, proiectul de lege iniţiat de senatorii liberali Minerva Boitan şi Paul Ichim prin care se propune modificarea şi completarea Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

Modificările propuse de cei doi iniţiatori se referă la instituirea pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a statutului de instituţie publică autonomă care să funcţioneze sub control Parlamentar cu obligativitatea de a prezenta anual un raport de activitate. De asemenea, proiectul prevede şi ca preşedintele CNAS să fie numit de către Parlament, pe o perioadă de 7 ani, din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, la propunerea Comisiilor de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, iar colectarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la fond să se realizeze de ANAF, controlul asupra colectării realizându-se tot de către Parlament.

„Prin proiectul aprobat astăzi am propus independenţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Actul legislativ votat azi în Senat a stârnit interesul tuturor forţelor politice şi iată şi de ce: tocmai a trecut Ordonanţa 48 prin care Guvernul are control total asupra CNAS. Ordonanţa prevede ca din cei 7 membri ai Consiliului de Administraţie, 3 să fie numiţi de premier, unul de preşedinte, iar reprezentantul pensionarilor trebuie să aibă avizul primului ministru. Astfel, Puterea a luat în calcul că dacă iese de la guvernare şi nu mai are ministrul Sănătăţii să aibă măcar preşedintele Casei. Aşa se face că de la o iniţiativă susţinută de toate partidele politice în decursul timpului, se ajunge, prin calcul politic, ca ea, lansată de Opoziţie, să fie susţinută de Putere”, a precizat senatorul PNL, Paul Ichim.

1 Aprilie – Ziua Politicianului la Galati

Societatea Jurnalistilor “Dunarea de Jos” organizeaza vineri, 1 aprilie 2011, ora 12.00, în holul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi,  cea de a 5-a ediţie a expoziţiei de materiale electorale “1 Aprilie – Ziua Politicianului”. În acest an, vernisajul are o conotaţie deosebită, pentru că este organizat la 12 ore după “încheierea crizei economice”, decretată de unii politicieni.

Societatea Jurnaliştilor “Dunărea de Jos” îşi propune ca prin proiectul “1 Aprilie – Ziua Politicianului” să ofere, în mod special politicienilor şi celor interesaţi de marketingul electoral, un instrument de analiză a evoluţiei calităţii materialelor electorale utilizate în campaniile electorale naţionale şi locale de până acum.

În acelaşi timp, le oferim alegatorilor prilejul ca, prin această trecere în revistă a campaniilor electorale, să reflecteze asupra promisiunilor făcute de politicieni, pentru a evalua care au fost proiecte politice responsabile şi care au rămas simple promisiuni electorale.

De la schimbările politice din 1989/1990 şi până în prezent, în România au fost organizate 18 scrutinuri naţionale, 5 de alegeri generale, 5 de alegeri locale, unul de alegeri parlamentare, unul de alegeri prezidenţiale, două de alegeri pentru Parlamentul European şi 4 referendumuri. Experienţa acumulată în această perioadă permite efectuarea unor evaluări, cu  scopul detectării direcţiilor optime de dezvoltare a acestui domeniu, pentru că materialele electorale utilizate în campaniile viitoare să devină cât mai directe în transmiterea mesajului electoral de la organizaţiile politice la grupurile ţintă de alegatori, eliminând elementele “mincinoase” care parazitează mesajul electoral şi care deseori determină şi cheltuirea inutilă de către partidele politice a unor resurse financiare care îşi puteau găsi o altă utilitate în derularea unei campanii electorale.

Argumente:

1. De ce expoziţie de materiale electorale? Pentru că materialul electoral este cea mai succintă formă de comunicare a unui politician sau a unei organizaţii politice cu grupul ţintă de alegători căruia i se adresează.

2. De ce “Ziua Politicianului”? Credem că este necesar să sărbatorim şi o zi a politicianului, pentru că deşi sărbătorim “Ziua Energeticianului”, “Ziua Siderurgistului”, “Ziua Navalistului”, “Ziua Femeii”, “Ziua Copilului”, etc, nu îl sărbătorim pe cel de care depinde soarta tuturor acestora, politicianul, care prin prestaţia sa în exercitarea unei funcţii publice influenţează decisiv viaţa tuturor membrilor comunităţii.

3. În sfârşit, întrebarea fatală: De ce pe “1 Aprilie”? Pentru că unul din etaloanele activităţii unui politician este sinceritatea, iar lipsa sa de sinceritate este un defect. Dar tot un defect este şi naivitatea unui alegător, a cărui receptivitate orientată către anumite tipuri de mesaje electorale, în general către cele populiste, determină o reducere a calităţii mesajului electoral sub standardele presupuse de o reală dezbatere publică a priorităţilor comunităţii. În aceste condiţii, din moment ce data de “1 Aprilie” este consacrată pe plan mondial ca “Ziua Păcălelilor”, a farselor permise, a glumelor nevinovate şi ziua în care ne permitem, fără resentimente sau ranchiună, mici ironii, evident că este şi cea mai potrivită zi în care să măsurăm împreună, politicieni şi alegători, sinceritatea mesajelor electorale din trecut, dar şi să încercăm să găsim împreună cele mai bune mijloace de comunicare între politicieni şi alegători.

Societatea Jurnaliştilor “Dunărea de Jos”,

Ticu Ciobotaru, presedinte

Dr. Paul Ichim (senator PNL): „Cred că o protecţie adevărată pentru români ar fi ridicarea nivelului de trai şi nu etichetarea cu buline a produselor alimentare!”

În Comisia de Sănătate din Senatul României a fost supus discuţiei şi aprobării o iniţiativă legislativă privind marcarea distinctă a alimentelor în funcţie de încărcarea cu aditivi alimentari (E-uri) şi clasificarea lor în alimente fără risc – cu bulină verde, cu risc moderat – bulină portocalie şi cu grad mare de risc asupra sănătăţii prin însumarea mai multor E-uri – marcate cu o bulină roşie.

„Am reţinut din expunerea de motive că incidenţa cancerului digestiv a crescut alarmant de mult şi că s-ar datora însumării de aditivi alimentari. Intenţia la prima vedere este mai mult decât lăudabilă privind sănătatea publică. Ar trebui să ţinem cont şi de opiniile patronatului din industria alimentară care au prezentat argumente împotriva acestei iniţiative legislative – caracterul nociv asupra sănătăţii îl reprezintă mai mult dieta folosită decât participarea neapărată a aditivilor alimentari. Trebuie să recunosc că exemplele date în domeniu au avut logică – zahărul nu are aditivi, dar folosit în cantitate mare dăunează sănătăţii, la fel şi slănina neaoşă românească şi vinul necontrafăcut”, a precizat senatorul liberal Paul Ichim.

Tot din argumentaţia patronatelor s-a reţinut că directiva europeană respectată de toate ţările europene prevede că la etichetarea alimentelor să se cuprindă compoziţia în elementele nutritive de bază şi capacitatea lor calorică, precum şi prezenţa aditivilor.

„Aditivii alimentari folosiţi sunt cu aprobarea laboratoarelor de specialitate. Este adevărat că nu se cunoaşte în timp, doar se presupune, efectul prin însumare numerică şi cantitativă al E-rilor asupra sănătăţii umane. Etichetarea alimentelor cu buline ar fi doar pentru produsele româneşti, cele importate nefiind supuse aceluiaşi regim, deoarece am fi singura ţară din UE care am proceda în această manieră. Din punctul meu de vedere problema a comportat un mare subiectivism impus de presiunea publică privind discuţiile purtate asupra efectului alimentelor conservate asupra sănătăţii umane”, a precizat senatorul Paul Ichim.

Situaţia obiectivă din România relevă următoarele date: majoritatea alimentelor de pe piaţă sunt importate şi nu vor fi supuse aceluiaşi regim de etichetare. Absolut toată lumea este informată că este bine să nu aibă o alimentaţie bazată pe conservate, mezeluri şi că este bine să consumi alimente cât mai puţin procesate, legume şi fructe – aşa numita alimentaţie ECO.

„La fel de arhicunoscut este faptul că o dietă ECO este şi foarte scumpă. Cred că o protecţie adevărată ar fi fost aceea în care cetăţenii României şi-ar fi putut financiar să-şi susţină o dietă adevărată, ECO, deoarece nu-mi imaginez că un om fără resurse, la foame, nu ar consuma alimente cu etichetă roşie. Domnul coleg de la PD-L, iniţiatorul acestei propuneri ar trebui mai bine să-şi biciuiască distinşii colegi de partid aflaţi în Guvern să se preocupe şi să dea rezultate în ridicarea nivelului de trai al românilor pentru ca aceştia să-şi permită să cumpere alimente neaditivate. Anexăm şi ultima informaţie din presă în care, sub impactul sărăciei România exportă delicatese, iar românilor nu le rămâne decât să mănânce şorici neaditivat”, a concluzionat senatorul PNL, Paul Ichim.

Comunicat de presă – deputat PDL Mihail Boldea (II)

Catre Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, In conformitate cu prevederile art. 74 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 92 din Regulametul Camerei Deputatilor va inaintam spre dezbatere si adoptare propunerea legislativă privind modificarea si completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, spre a fi supusa dezbaterii si aprobarii parlamentare .

Initiator, Deputat PDL Mihail BOLDEA

EXPUNERE DE MOTIVE

In cei zece ani de aplicare a prevederilor Legii nr.544 / 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public au apărut numeroase semnale din partea societăţii româneşti şi ale unor persoane fizice , cu privire la scurgerile de informaţii confidenţiale existente în momentul aplicării prevederilor invocate în legea de mai sus.
În teorie, accesul la informaţiile cuprinse în dosarele aflate pe rol în instanţele de judecată, este limitat, consulatarea acestora fiind permisă, în acest stadiu, numai avocatului sau părţilor şi numai pe baza unei identificări prealabile şi a unei procuri valabile în acest sens.
În practică, datorită prevederilor destul de ambigue din Legea 544/2001, se pot solicita şi obţine date din dosarele penale aflate pe rol sau în faza de cercetare penală, aceste informaţii putând fi apoi folosite pentru a crea o presiune publică asupra instanţelor. În plus, prin divulgarea unor informaţii confidenţiale dintr-un dosar penal aflat pe rol, este lezată şi deteriorată imaginea unei persoane , înainte ca instanţele abilitate să poată lua o decizie imparţială.
Pe întreaga perioada de cercetare şi urmărire penală, precum şi pe timpul soluţionării unui dosar în instanţe, primează prezumţia de nevinovăţie, şi orice informaţie divulgată fără acordul persoanei direct vizate poate aduce grave pejudicii morale sau materiale acesteia. Numai după ce o cauză a fost finalizată în instanţă, inclusiv prin epuizarea tuturor căilor de atac, prezumţia de nevinovăţie încetează să mai funcţioneze, decizia instanţei fiind suverană. Aplicarea acestor noi prevederi propuse de noi, are ca scop tocmai păstrarea unei confidenţialităţi asupra probelor şi stadiului unui dosar penal, instanţa neputând fi influenţată în luarea unei decizii.
Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, nu cuprinde, în prezent, prevederi referitoare la sancţionarea persoanelor care divulgă informaţii care nu sunt de interes public, ci are numai prevederi privind sancţionarea celor ce refuză să ofere informaţii.
Această iniţiativa legislativă vizează modificarea Legii 544/2001 privind liberal acces la informaţiile de interes public, tocmai prin completarea unor aspecte care nu au fost incluse în varianta iniţială.

Initiator,

Deputat PDL Mihail BOLDEA

LEGE – pentru modificarea si completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Articol unic: Legea nr.544/2001 privind liberal acces la informaţiile de interes public , cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Art. 12 se modifică şi se completează după cum urmeaza: art.12 lit. f1 : Informaţiile din dosarele penale aflate in faza de urmarire penala sau pe rol în instanţele de judecată , nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public şi nu pot fi făcute publice decât după o sentinţă definitivă.

Art.21 se modifică şi se completează după cum urmează: art. 21 (4) entru divulgarea sau furnizarea în mod voluntar sau involuntar de informaţii din categoria celor cuprinse în cap.II, secţiunea 1, art.12 conducătorul unităţii este sancţionat disciplinar.

Comunicat de presă – deputat PDL Mihail Boldea (I)

Catre Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, In conformitate cu prevederile art. 74 alin. (4) din Constitutia

Romaniei, republicata, si ale art. 92 din Regulametul Camerei Deputatilor va inaintam spre dezbatere si adoptare propunerea legislativă privind modificarea si completarea Legii nr. 15/198 Codul Penal al Romaniei cu modificarile si completarile ulterioare, spre a fi supusa dezbaterii si aprobarii parlamentare.

Initiator, deputat PDL Mihail Boldea

EXPUNERE DE MOTIVE

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 15/1968 Codul Penal al României cu modificările şi completările ulterioare.

Codul Penal al României, vechi de peste 40 de ani, chiar dacă a suferit numeroase modificări şi completări, are încă numeroase lacune care trebuiesc acoperite pentru a avea un cadru legal cât mai clar şi uşor de aplicat.
Concret, accesul la informaţiile cuprinse în dosarele penale aflate pe rol în instanţele de judecată, ar trebui să fie limitat, consulatarea acestora fiind permisă, în acest stadiu, numai avocaţilor sau părţilor şi numai pe baza unei identificări prealabile şi a unei procuri valabile în acest sens.
În practică, prelevându-se de omisiunea unor prevederi punitive în acest sens din Legea 15/1968 Codul Penal al României, unii funcţionari care au acces la aceste dosare oferă date din dosarele penale aflate pe rolul instantelor de judecata sau în stadiul de urmărire penală, fără acordul prealabil al părţilor, aceste informaţii fiind apoi folosite pentru a crea o presiune asupra anchetatorilor, instanţelor sau partilor din dosar. În plus, prin divulgarea publică a unor informaţii confidenţiale dintr-un dosar penal aflat pe rolul instanţelor de judecată, imaginea unei persoane este lezată şi deteriorată, înainte ca instanţele abilitate să ia o decizie definitiva.

Aplicarea acestor completări la Codul Penal are ca scop tocmai păstrarea unei confidenţialităţi asupra probelor şi stadiului dosarului, anchetatorul sau instanţa neputând fi astfel influenţati în luarea unei decizii. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că, pe tot parcursul anchetei şi al judecăţii, până la epuizarea tuturor căilor de atac, se aplică principiul nevinovăţiei. Numai după ce instanţele au decis definitiv şi irevocabil asupra vinovîţiei sau nevinovîţiei unei persoane, acest principiu încetează să mai funcţioneze. Din păcate Legea nr.15/1968 Codul Penal al României, nu cuprinde, în acest moment, prevederi şi sancţiuni referitoare la persoanele ce oferă informaţii confidenţiale, care nu sunt de interes public, fără acordul prealabil al părţilor, săvârşind astfel un abuz în serviciu contra unor persoane.

Această iniţiativa legislativă vizează modificarea Legii 15/1968 Codul Penal al României, tocmai prin completarea unor infracţiuni care nu au fost incluse în varianta iniţială.

Initiator – deputat PDL Mihail Boldea

Comunicat de presă – deputat PSD Florin Pâslaru

„Proiectul de lege care prevede eliminarea taxei TV pentru postul public de televiziune a trecut de Camera Deputatilor si in acest moment se afla in dezbatere la Senat. Initiativa grupului parlamentar social democrat  este un demers moral intr-o perioada extrem de dificila in care realitatea de zi cu zi a romanilor a fost invadata de taieri salariale, reduceri de venituri si scumpiri a alimentelor de baza. Nu pot decat sa ma bucur de decizia Camerei Deputatilor care a dat  curs initiativei Partidului Social Democrat si care in momentul in care va intra in practica va aduce in mod real bani in buzunarele romanilor. Pe langa latura sociala, proiectul isi propune sa normalizeze relatiile incordate dintre TVR si televiziunile private, cele care de ani de zile acuza politica postului public de televiziune de a incasa venituri atat din taxa TV  cat si din publicitate. TVR-ul este  in acest moment un colos media aflat in slujba Guvernului Basescu – Boc, un instrument de propangada si poate cel mai grav de manipulare a romanilor de catre puterea portocalie. Un instrument  care cheltuie sume uriase din buzunarul romanilor si care in ultimii ani se plaseaza constant in topul preferintelor  cu mult in urma televiziunilor private. Iar acest lucru trebuie sa inceteze. Am convingerea ca si senatorii vor vota pentru eliminarea taxei TV”

Deputat PSD, Florin Paslaru